Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica Renovabis Humanitäre Hilfe Windesheim e.V. LilianaDesign: web design, creare site Stiri si Reportaje Alba

Intra in direct cu moderatorul

Trimite mesaje online

blajfm@yahoo.com

Sondaj RadioBlaj.ro
Cat de des asculti Radio Blaj?
zilnic
saptaminal
lunar
mai rar

Biblioteca Municipală Blaj: „Popasul eminescian la Blaj”

Astăzi se împlinesc 131 de ani de la moartea poetului național Mihai Eminescu. Biblioteca Municipală „Școala Ardeleană” Blaj publică un articol omagial despre marele poet, care, în urmă cu 154 de ani, și-a plimbat pașii pe aceste meleaguri de la confluența Târnavelor. Materialul, care poartă titlul „Popasul eminescian la Blaj”, poate fi citit mai jos.


„Popasul eminescian la Blaj”


„Luceafărul poeziei românești” – după cum l-a numit Titu Maiorescu pe marele poet român – s-a născut la Ipotești, în 15 ianuarie 1850. Studiile primare le face la Ipotești, apoi gimnaziale la Liceul German din Cernăuți. Participă la cursuri la Universitățile din Viena și din Berlin. Pentru scurt timp a fost directorul Bibliotecii Centrale din Iași, revizor școlar, redactor la ziarul Timpul din București și membru în cercul literar Junimea din Iași.

În vara anului 1866, Mihai Eminescu a venit la Blaj la îndemnul lui Aron Pumnul, mentorul său de la Cernăuți și fost profesor la Blaj. De la Aron Pumnul, Eminescu află multe despre acest oraș și locul lui în istoria culturală și națională, despre studenții Seminarului de aici și “rolul tinerimii din Blaj de la 1848” (Elie Dăianu). „Tânărul genial de șaisprezece ani venise aici într-un pelerinaj în amintirea marelui său dascăl Aron Pumnul.” (Zoe Dumitrescu-Bușulenga) „Venea spre Blaj pregătit sufletește și informat istoric și literar de către magistrul său, Aron Pumnul.” (Ion Buzași)

George Călinescu consemnează, în studiul „La Blaj 1866”, faptul că Mihai Eminescu ar fi exclamat la vederea Blajului memorabilele cuvinte: „Te salut din inimă, Romă Mică! Îți mulțumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat să o pot vedea!”. Dr. Elie Dăianu, în lucrarea sa Eminescu în Blaj spune despre șederea poetului aici: „…Eminescu nu prea avea cvartir stabil, ci dormea când la un prieten, când la altul; mai mult dormea la Seminarul teologilor, unde avea câțiva prieteni credințeri, adică studenți care făceau servicii la masa teologilor și care aveau cu ce-l omeni. Aceștia erau Ioan Gorun, Georgiu Dragoș și Iacob Onea.”

Din relatările de mai târziu ale lui I. Onea, putem desprinde și un portret al lui Eminescu din acea perioadă: “Era copil chipeș – deși neglijat în îmbrăcăminte, era inteligent, avea ochi frumoși, deștepți, era peste tot simpatic. Vorbea îndrăzneț ca și când te-ai fi cunoscut cu el de cine știe când… Purta păr mare negru, cam ca al preoților orientali, dar în partea dinapoi retezat. Vestminte avea: pantaloni și jiletcă de culoare sură și roc negru. De multe ori se culca noaptea îmbrăcat, deși în chilie nu era frig. Când se scula dimineața din pat, părul lui cel frumos negru, precum și rocul îi erau împestrițați cu fulgi de pene... La pieptănat, de cele mai multe ori, nu folosea pieptenul, ci își făcea piepten din degetele ambelor mâini, le înfigea în părul său cel mare și cu ajutorul lor îl da îndărăt…” (Tribuna nr. 45., 1902).

Chiar dacă nu există dovezi că ar fi fost student la Seminarul blăjean (se pare că examenul de limbă greacă i-a creat probleme, deși „mai târziu Eminescu a învățat bine grecește, căci citea pe Sophocles din original” – Elie Dăianu), legăturile poetului cu profesori și elevi ai Seminarului sunt evidente în paginile de memorialistică în care sunt evocate întâlniri ale acestuia cu personalități blăjene. Este vorba de Ștefan Cacoveanu, la care a fost și găzduit în mare parte a timpului cât a stat la Blaj, Ioan Cotta, Elie Damian Domșa, Nicolae Petrea Petrescu, Filimon Ilea, Gregorio Dragoș – celor din urmă dedicându-le câteva versuri în semn de prietenie.

În „Amintiri de-ale contemporanilor”, Elie Dăianu spune că „Pentru un tânăr ca Eminescu, care era de 16 ani, expert în multe, citit și fantast ca un adevărat poet, nu se poate închipui în Blaj un loc mai potrivit.” Locurile preferate erau lacul Chereteu și malurile Târnavei Mici, care i-au constituit motive de inspirație pentru multe poezii.

De altfel, multe locuri din Blaj sunt legate de memoria lui Mihai Eminescu, clădiri, edificii culturale sau locuri marcate cu plăci memoriale: clădirea fostului Seminar blăjean, bustul din parcul 1848 din fața Catedralei “Sfânta Treime”, monumentul de lângă teiul de unde Eminescu a admirat Blajul, statuia ridicată pe Hula veche.

Acum, la 154 de ani de la vizita marelui poet român Mihai Eminescu în Mica Romă și 131 de la trecerea lui în neființă, ne îndreptăm gândul cu profundă recunoștință și mândrie față de poetul nepereche al poeziei românești, care pentru o scurtă perioadă, de câteva luni, și-a plimbat pașii pe aceste meleaguri de la confluența Târnavelor.

Simona Frâncu
Alina Oprean

Blaj, 15 iunie 2020