Caritas România, în sprijinul refugiaților ucrainieni

Patru organizații eparhiale Caritas din România (Caritas București, Caritas Iași, Caritas Maramureș și Caritas Satu Mare) au început să evalueze situația și să dezvolte echipe de primă intervenție.
Echipele Caritas au vizitat deja zonele de frontieră și punctele de trecere. Organizațiile diecezane Caritas sunt în contact strâns cu parohiile din zonele de frontieră, care sunt, de asemenea, implicate în monitorizarea situației și mobilizarea de resurse precum voluntarii.

Echipa națională de urgență a Confederației Caritas România a vizitat și zonele de frontieră și a început să elaboreze planuri de intervenție. Sunt planificate organizarea de centre de bun venit și sprijin în zonele în care va fi cazat un număr mai mare de refugiați, care vor oferi informații, spălătorie, facilități de comunicare, gustări și programe pentru copii; programe pentru copii – centrele de zi existente pentru copii se vor deschide pentru copiii refugiați și vor oferi programe speciale pentru aceștia; adăpost și a cazare în parohiile locale; mobilizarea voluntarilor din parohii și a personalului Caritas din alte eparhii pentru a forma echipe mobile de intervenție (inclusiv persoane care vorbesc limba ucraineană); oferirea de sprijin direct (alimente, articole de igienă) în funcție de nevoi.

Având în vedere că situația este în continuă schimbare, toate componentele programului vor fi gestionate cât mai flexibil posibil pentru a le adapta la nevoile persoanelor care caută protecție în România.

Caritas Romania va încerca să mobilizeze resurse suplimentare în țară. Eparhiile greco-catolice au decis deja să organizeze o colecție bisericească. În această săptămână, Caritas Romania va începe consultarile cu conferința episcopilor pentru opțiunile de susținere din partea eparhiilor și parohiilor locale, se arată în comunicatul Caritas România.

COMUNICAT CARITAS ROMÂNIA

Refugiații din Ucraina – România
TITLUL PROGRAMULUI: Refugiații din Ucraina – România

LOCAȚIA PROGRAMULUI: România – regiuni de frontieră cu Ucraina

DATE ACOPERITE: 24-25 februarie 2022

NUMĂR SITREP: 1

TRIMIS DE: Thomas Hackl, director de program pentru ajutor umanitar

1. PREZENTARE GENERALĂ A SITUAȚIEI

România are peste 600 km de graniță cu Ucraina, împărțită în două de Republica Moldova. În timp ce partea de nord a frontierei este situată în zone cu munți și dealuri, partea de sud-est a frontierei este o frontieră fluvială (Dunărea și Delta Dunării). Nu există nici un pod în această parte a frontierei. Există patru puncte oficiale de trecere a frontierei, trei situate în partea de nord. Singurul punct de trecere a frontierei din partea de sud poate fi traversat numai cu feribotul.
Guvernul român și autoritățile de protecție civilă au început pregătirile pentru eventuala sosire a refugiaților din Ucraina. Departamentele de urgență din toate județele de frontieră de-a lungul frontierei sunt în alertă, au fost identificate locuri de tabără și au declarat că pot înființa tabere cu infrastructură completă și corturi în termen de 12 ore. Ministerul Afacerilor Interne a declarat că România are capacitatea de a primi până la 500.000 de refugiați.
Cetățenii ucraineni pot intra în România fără viză, iar vineri, 25 februarie, autoritățile sanitare române au suspendat obligativitatea carantinei pentru cetățenii ucraineni care intră în țară direct din Ucraina sau din Republica Moldova, inclusiv pentru cei care nu sunt vaccinați.
Imediat după declanșarea invaziei ruse, refugiații din Ucraina au început să treacă granița, deși încă în număr mic.
Majoritatea celor care sosesc în acest moment sunt din zonele de frontieră, mulți dintre ei etnici români din Ucraina, căutând adăpost la rude și prieteni care locuiesc în România. Există, de asemenea, un număr de persoane care trec granița cu România cu intenția de a tranzita România și de a continua să călătorească în vestul Europei.
Vineri, 25 februarie, cetățenii din Ucraina au continuat să sosească în România și au început să se strângă cozi lungi la graniță, în special la punctul de trecere a frontierei Siret din nord-est (punctul de trecere a frontierei Suceava). Există rapoarte din presă care afirmă că există o coadă de 25 până la 35 de kilometri. Unul dintre motivele acestor cozi pare a fi procesarea lentă a punctului de trecere a frontierei și noile reglementări care nu permit bărbaților ucraineni să părăsească țara. Intrarea în România la punctul de trecere Isaccea din sud-est este, de asemenea, dificilă din cauza capacității reduse de transport a feribotului local. După cum au confirmat echipele Caritas și contactele locale, mulți refugiați sosesc în România pe jos. Începând cu dimineața zilei de 25 februarie, din cauza noilor reglementări din Ucraina, doar femeile și copiii ajung în România. Există încă rapoarte neconfirmate că există un număr tot mai mare de bărbați care încearcă să treacă granița fie prin munți, fie traversând râul Tisa.
Autoritățile se așteaptă ca numărul persoanelor care sosesc în România să crească în zilele următoare.
Ministerul de Interne al României a declarat pe 25 februarie că aproximativ 10.000 de cetățeni ucraineni au trecut în țară de la începutul invaziei, însă doar 11 dintre ei au solicitat statutul de refugiat în țară.

2. RĂSPUNSUL CARITAS

Patru organizații eparhiale Caritas din România (Caritas București, Caritas Iași, Caritas Maramureș și Caritas Satu Mare) au început să evalueze situația și să dezvolte echipe de primă intervenție.
Echipele Caritas au vizitat deja zonele de frontieră și punctele de trecere și sunt planificate vizite suplimentare în weekend. Organizațiile diecezane Caritas sunt în contact strâns cu parohiile din zonele de frontieră, care sunt, de asemenea, implicate în monitorizarea situației și mobilizarea de resurse precum voluntarii.
Echipa națională de urgență a Confederației Caritas România, susținută de CRS (doamna Britton Buckner a fost alături de echipa din România timp de două zile), a vizitat și zonele de frontieră și a început să elaboreze planuri de intervenție. Sunt planificate următoarele componente ale programului:
• Centre de bun venit și sprijin în zonele în care va fi cazat un număr mai mare de refugiați. Aceste centre vor oferi informații, spălătorie, facilități de comunicare, gustări și programe pentru copii.
• Programe pentru copii: Centrele de zi existente pentru copii se vor deschide pentru copiii refugiați și vor oferi programe speciale pentru aceștia (child friendly spaces)
• Identificarea adăpostului și a cazării în parohiile locale
• Mobilizarea voluntarilor din parohii și a personalului Caritas din alte eparhii pentru a forma echipe mobile de intervenție (inclusiv persoane care vorbesc limba ucraineană)
• Oferirea de sprijin direct (alimente, articole de igienă) în funcție de nevoi
Având în vedere că situația este în continuă schimbare, toate componentele programului vor fi gestionate cât mai flexibil posibil pentru a le adapta la nevoile persoanelor care caută protecție în România.
Primul plan de intervenție a fost elaborat cu sprijinul CRS, care va finanța, de asemenea, activitățile.
Caritas Romania va încerca să mobilizeze resurse suplimentare în țară. Eparhiile greco-catolice au decis deja să organizeze o colecție bisericească. Săptămâna viitoare Caritas Romania va începe consultarile cu conferința episcopilor pentru opțiunile de susținere din partea eparhiilor și parohiilor locale.

3. COORDONARE

Caritas Romania participă la o inițiatiă a mai multor ONG-uri românești, care au decis să isi coordoneze activitatea. Grupul a trimis deja o scrisoare guvernului prin care solicită participarea la eforturile oficiale de coordonare și planificare ale guvernului – atât la nivel local, cât și la nivel național.
În prezent, nu există forumuri oficiale de coordonare, dar cele patru organizații eparhiale Caritas situate în zonele de frontieră au început să contacteze și să identifice posibilitățile de coordonare și colaborare cu autoritățile locale, inclusiv administrațiile municipale și județene și inspectoratele județene pentru situații de urgență.
Caritas România participă la întalniri de coordonare cu Caritas Ucraina și țările vecine, precum și la alte forumuri de coordonare organizate de CE/CI.

4. ANGAJAMENTE ȘI CONTRIBUȚII

CRS a convenit să sprijine punerea în aplicare a planului de răspuns.

5. CONTACTE CHEIE

Thomas Hackl
Director program ajutor umanitar
Caritas România Confederația
E-mail: thomas.hackl@caritasromania.ro
Telefon: +40-756-042802

Adauga un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *